sceneta.jpgclown.jpgcentru.jpgechipa.jpgradio-impuls.jpgbalcescu.jpgin-trafic.jpg
Sambata, 28 iulie la Biserica Evanghelica "Johanniskirche" din Sibiu incepand cu ora 19.00 va avea loc un concert de orga.
Teodora Cîrciumaru - orga si Elisa Gunesch - mezzosopran? va vor incanta cu un recital al carui program este urmatorul:

1. A. Scarlatti - Solokantate für Sopran
2. J. S. Bach - Choral "Steh ich bei meinem Gott"
3. J. P. Sweelinck - Fantasia Chromatica
4. G. Fr. Händel - "Lascia ch'io pianga"
5. G. Fleischer - "Entsagung"
                            "Gott ist die Liebe"
                            "Am Sonntag"
6. D. Buxtehude - Präludium in g-moll BuxWV163
7. A. Dvo?ák - Biblische Lieder -"Gott ist mein Hirte"
                                                        -"Herr, mein Gott, ich will dir singen"
8. L. Graap - Lobgesang der Maria (Magnificat)
In data de 14 si 15 iulie, incepand cu ora 17 Curtea interioara a muzeului Brukenthal va gazdui evenimentul ce face parte din MINISTAGIUNEA DE TEATRU SI MUZICA BAROC in cadrul caruia Cvartetul “Eisenmarkt” va incanta spectatorii.
Evenimentul  isi doreste s? promoveze interpretarea autentic? a muzicii baroce, cu procedee interpretative bazate pe studiul vechilor tratate ?i cu instrumente de epoc? sau copii ale acestora.

Astfel, sambata 14 iulie o sa fiti incantati de:
Georg Philipp Telemann – Triosonate B—Dur
Johann Sebastian Bach – Concerto D – Moll
Antonio Vivaldi – Sonate D- Moll
Georg Friedrich Händel – Sonate Nr. 6 D- Dur
Johann Sebastian Bach – Air
Johann Pachelbel - Kanon - D-Dur

Duminica 15 iulie spectatorii vor avea parte de :
Georg Friedrich Händel – Sonate Nr. 5 G – Dur
Georg Friedrich Händel – Kammertrio Nr. 2
Johann Sebastian Bach – Air
Giuseppe Tartini – Cantabile
Antonio Vivaldi – Sonate C-Dur
Georg Philipp Telemann – Tafel – Musik

Cei care vor face posibil aceasta reprezentare sunt:
R?zvan Anem?oaiei – Vioar?
Aranka Babos – oboi
Mircea Goian – violoncel
Mariana On?anu - clavecin

In data de 18 si 19 august Cvartetul “Eisenmarkt va incanta din nou publicul printr-un recital de neuitat.   

In data de 27 iulie, incepand cu ora 20 are loc un concert cameral in Piata Mare.
Teodora Circiumaru – orga
Ciprian dancu – clarinetist

Sambata 28 iulie, incepand cu ora 19 la biserica Evanghelica Johanniskirche va avea loc un concert de orga cu muzica baroc.
Programul muzical pentru acest spectacol este urmatorul:
1. A. Scarlatti - Solokantate für Sopran
2. J. S. Bach - Choral "Steh ich bei meinem Gott"
3. J. P. Sweelinck - Fantasia Chromatica
4. G. Fr. Händel - "Lascia ch'io pianga"
5. G. Fleischer - "Entsagung"
"Gott ist die Liebe"
"Am Sonntag"
6. D. Buxtehude - Präludium in g-moll BuxWV163
7. A. Dvo?ák - Biblische Lieder -"Gott ist mein Hirte"
   -"Herr, mein Gott, ich will dir singen"
8. L. Graap - Lobgesang der Maria (Magnificat)

 Cele care vor face posibila aceasta reprezentare sunt:
Teodora Cîrciumaru - org?
Elisa Gunesch - mezzosopran?


In data de 11 august, incepand cu ora 16:30
Curtea interioara a muzeului Brukenthal va gazdui piesa de teatru INSULA SCLAVILOR, dupa un text de MARIVAUX.

O comedie foarte pu?in cunoscut?, minunat? îns?, cu un substrat nobil ?i în?l??tor, care ne arat? în scene spectaculoase oglinda propriei erori în care tr?im, dar ?i minunea metamorfozei suflete?ti, enigma pietrei filozofale care transform? ?i eroarea în aur sufletesc ?i spiritual.

Distributia spectacolului:
CLEANTIS - ANDRADA GROSU
ARLECHINO - MIHAI ALEXANDRU
TRIVELIN - MIKY PAICU
FROSINA - CENDANA TRIFAN
IPICRATE - CATALIN GRIGORAS
Piesa de teatru o sa fie pusa in scena din nou in data de 25, 26 august incepand cu ora 21 si in 15 septembrie incepand cu ora 16:30.

In data de 12 august, incepand cu ora 19 La Biserica Romano Catolica din Piata Mare va avea loc un concert cameral
Evenimentul  isi doreste s? promoveze interpretarea autentic? a muzicii baroce, cu procedee interpretative bazate pe studiul vechilor tratate ?i cu instrumente de epoc? sau copii ale acestora.
Programul muzical pentru acest spectacol este urmatorul:
1. Jean-Marie Leclair - Sonata pt vioara si bas continuu op. 9 nr. 2
2. Jan Pieterson Sweelinck - Phantasia Chromatica
3. Arcangelo Correlli - Sonata pentru vioara si bas continuu op. 5 nr. 6
4. Johann Sebastian Bach - Sonata in sol minor BWV 1001 pentru vioara solo
5. Dietrich Buxtehude - Preludiul BuxWV 163 6. Marin Marais - La Follie d'Espagne pentru vioara si bas continuu


Cei care vor face posibila aceasta reprezentare sunt:
Teodora Cîrciumaru - org?
Vasile Sult-vioara

Tot duminica, 12 august incepand cu ora 19 la Teatrul Gong piesa de teatru INCORNORATUL, dupa J. B. P. Moliere va incanta ochii publicului printr-o reprezentatie de neuitat. 
Este cea mai jucat? pies? din timpul vie?ii, tratând tema leg?turilor conjugale prin prisma falsit??ii rela?iilor interumane. Un text tipic Comediei dell'Arte, cu personaje de caracter, cu încurc?turi ?i r?sturn?ri de situa?ii care l-au f?cut celebru pe dramaturgul francez, în care râsul e inteligent ?i dialogul actorului este direct cu publicul.
Regia: Laurian Oniga Scenografia: Valentin Codoiu Distribu?ia: Corneliu Jipa, R?zvan Vicoveanu, Andreea Gabor, Lauren?iuTudor, R?zvan B?nu?, Anis Doroftei, Roxana Ol?anschi,
Violoncel, fidul?, viol? da gamba: Mircea Goian
Piesa de teatru o sa fie pusa in scena din nou si in data de 26 august incepand cu ora 19.

In data de  14,15,18,19,23 si 24 august spectacolul "Sicilianul " se va juca in Piata Mica in fata Centrului Cultural Habitus de la ora 21.00 
Este vorba despre o întâmplare petrecuta în secolul al - XVII- lea în Sicilia, undeva într-o localitate de pe malul marii Meditrane. În centrul actiunii se afla un nobil sicilian, pe nume Don Pedro, rudimentar si extrem de gelos, care este îndragostit de o sclava grecoaica pe care o elibereaza pentru a se casatori cu ea. Nurii acestei sclave, pe nume Isidora, au atras atentia întregului tinut, si mai ales a unui nobil francez, pe nume Adrast, care cauta prin orice mijloc sa-i câstige inima. Dupa mai multe încercari nereusite de a patrude în casa lui Don Pedro, reuseste sa intre deghizat în pictor si-ii rapeste iubita prin subterfugiul unei alte deghizari. Ideea spectacolului si sursa de baza a umorului este ca ,, nimeni nu este ceea ce vrea sa para a fi''
Distribu?ie: Regie: Mihai Panaietescu
Coregrafie: Viorica Iacob si Andreea Gabor

Isidora: Andreea Gabor
Adrast: Mihai Panaitescu
Don Pedro: Mircea Puiu Lascus 
Ali: Razvan Corneci

romeo-julieta-2011


Ziua Bunelor Maniere s-a sarbatorit la Sibiu, al doilea an consecutiv, dupa ce anul anterior a cunoscut un succes rasunator cu spectacolul CARMEN dupa Georges Bizet.

150 de personaje si tot atatea costume, sute de ore de repetitie, echipamente speciale audio-video si talentul coregrafului Pavel Rotaru, coregraf cu o bogata experienta in Statele Unite, Atlanta, Georgia, sunt doar cateva elemente cheie care au facut posibila prezentarea acestui balet grandios la Sibiu. In 16 si 17 iulie 2011, au fost 2 spectacole de balet deoarece in anul anterior nu toata lumea a putut viziona spectacolul CARMEN. Este singurul repros primit , pe care ni l-am insusut, asadar am dat ascultare vocii publicului.

Desi a necesitat un efort extraordinar din partea corpului de balet, amintirea celor 3 Bis-uri din anul anterior i-a determinat pe toti cei implicati sa accepte aceasta provocare inedita. Pentru a pune in scena acest spectacol grandios, a fost nevoie de o selectie extrem de riguroasa. In cautarea perfectiunii artistice am recrutat cei mai buni dintre balerini din toate colturile lumii: Noua Zeelanda, Japonia, Statele Unite, Australia, Romania, Cuba, Suedia, Belarus.

 Coregraful spectacolului a fost domnul Pavel Rotaru, coregraf cu studii in Romania si la Scoala Teatrului KIROV din Sankt Petersburg, cu experienta pe scenele internationale din Croatia pana in Statele Unite, in Atlanta USA infiintand o companie de balet care ii poarta numele INTERNATIONAL BALLET ROTARU. 
Muzica baletului a fost interpretata respectand partiturIle originale scrise de Prokofiev in 1934-1935.  

 

ziua-bunelor-maniere


In anul 2010, Ziua Bunelor Maniere a fost marcata de spectacolul extraordinar CARMEN de Bizet - un spectacol de balet/opera unic in lume.

Obiectivul acestei reprezentatii a fost imbinarea unica in lume a unui spectacol dramatic de balet, opera si flamenco.  
 
Cei care au facut posibila punerea in scena a acestui eveniment au fost Teatrul de Balet Sibiu si Primaria Sibiu. 

Piata Mare a Sibiului a gazduit acest eveniment, totul desfasurandu-se in aer liber pe o scena in forma de arena. Spectacolul s-a adresat tuturor categoriilor sociale, asadar aproximativ 15.000 de spectatori s-au bucurat de realizarea acestui eveniment. Pentru a pune in scena acest grandios eveniment am incercat sa ii aducem la Sibiu pe cei mai buni artisti, asadar au fost prezenti 30 de balerini din Japonia, Finlanda, Noua Zeelanda, Belgia, Italia si Romania; 80 de muzicieni: orchestra, cor, solisti ai Operei din Iasi, Timisoara, Sibiu.

Ne-am bucurat si de prezenta unor invitati speciali: grupul Flamenco Spania.
Regizorul evenimentului a fost din Scotia, design lumini - Serbia, regie - Franta iar coregrafia a fost realizata de Valentin Bartos din Japonia.
 
 

capitala-bunelor-maniere-2010


Orasul nostru a fost Capitala Bunelor Maniere, reprezentand un oras din România, modern, occidental, unde respectul între oameni este vizibil. Buna crestere este omniprezenta iar micile politeturi contribuie si ele la starea de normalitate ba mai mult ele sunt uneori vectori de civilizatie.

 

Ce am realizat?
 Am introdus formulele de politete între numele si prenumele oamenilor obisnuiti
sau de ce nu, chiar ale personalitatilor Sibiului. Oamenii au fost incurajati sa devina si mai politicosi. Mai mult, sa fie mândri de asta.
Formulele de politete sunt parte din ceea ce numim identitatea noastra ca oameni. Ne caracterizeaza.
Diferenaa între oameni e diferenta dintre ,, Ceau fratioare!'' si ,,Buna ziua domnule'', dintre ,,Ce buna esti tuuuu'' si ,,Ce eleganta sunteti''. Exact ceea ce spunea Buffon: “Le style c'est l'homme meme”.
Pe un fundal identic, au aparut oameni de diverse profesii, cu statut social diferit, personalitati, tineri, copii care si-au spus numele si prenumele, intercalat cu formule de politete.
De exemplu:
Copil: Ma numesc Mihai Sarut Mana Tanti Marcu.
Vânzatoare: Ma numesc Ana Bine Ati Venit Stanciu.
Chelner: Ma numesc Radu Mai Poftiti Pe La Noi Mardare.
Vedeta TV: Sunt Laura Va Multumesc Dobrota.
Doctor: Sunt doctor Bogdan Cum Va Simtiti Astazi Tanasescu.
a)
Personajele care au aparut în clipul video, au aparut si în afise, cu sloganul-nume
alaturi.
De exemplu: Radu Mai Poftiti Pe La Noi Mardare si alaturi o fotografie în care pozitia este cea a unui om care respecta: mâna la piept, capul usor înclinat, zâmbeste.
Magazinele din Sibiu participante la campanie au afisat pe usa sau pe
vitrina, un autocolant pe care scria : ,,Aici se da Buna Ziua si se spune Multumesc''.

Cine a facut posibila realizarea acestei campanii?
Institutia care chiar are grija de oras- Primaria Sibiu, televiziunea nr.1 a Sibiului - Antena 1 Sibiu si cotidianul
cu un numar record de abonati în Romania - Tribuna. Aceasta colaborare a conferit garantia unei campanii serioase si de lunga durata. 
 
 
Va multumim ca ati fost si sunteti cetateni de onoare a
capitalei bunelor maniere: Sibiu
Asociatia Sibiu 1191